I razzi purcini

U Porcu Nustrale

Aghja d’addevu

U porcu corsu hè prisenti ind’ì l’isula da millenarii, dapoi ch’eddu avaria rimpiazzatu l’attuali cignali corsu (vultatu à u salvaticu) ind’ì l’addevi (Vigne, 1988). Dopu avè avutu in a siconda mità di u XXu seculu, una mansa di cruciamenti cù razzi silizziunati (principialmenti Large White po Duroc), hè statu l’ughjettu d’una dimarchja di salvezza chì hà parmissu di ricustituiscia effettivi di razza sputica. A so prisenza ind’ì l’addevi hè in crescita dapoi a so ricunniscenza ufficiali è tocca à tutti i lochi di pruduzzioni tradiziunali (muntagni)

Discrizzioni

A razza purcina corsa prisenta una statura mezana à chjuca : una femina adulta pesa da 140 à 180 chilò è un masciu da 200 à 240 chilò. Pruvistu d’un capu finu è allungatu cù un grugnu mobili è arechji mezi falati, u porcu corsu pò avè micci à nantu à u spinu è dinò pindini. I ripartizioni culuriti sò parechji è basati nantu à issi culori : neru, rossu, grisgiu è cù parechji culori. I formi d’allarghera di u biancu si poni aghjustà à issi ripartizioni : cinta, capu, pedi, ecc.

Carattaristichi è capacità spicifichi

U porcu corsu hè un animali cù una crisciuta lenta carattarizatu da a so rusticità è a so capacità di marchja. Addivatu in sistema estensivu agrupasturali, valurizeghja i parcorsi è i spazii di castagnetu è di liccetu duranti u vaghjimu. Pò dinò valurizà i pascuri in i muntagneri in zona d’altitudini (trà 1500 è 2000 m.).

Hè capaci à suppurtà epichi di poca dipunibilità in risorsi naturali mubilizendu i so riservi curpurali nanzu di prufittà torna di risorsi impurtanti par via d’una crisciuta cumpensativa (epica di finizioni di vaghjimu). Ghjugni à u so pesu di tumbera (trà 100 è 130 chilò di pesu vivu) à un’età di 15 à 18 mesi, forsi ancu 24 mesi.

Prisenza storica

U porcu corsu hè assai prisenti ind’ì l’epichi di a Corsica campagnola tradiziunali. Di fatti, u mannarinu accumpagna a vita di tutti i famigli paisani par via di a so capacità di ricuparazioni di i ghjetti di cucina è di tutta a magnusca simuli. Di fatti, u mannarinu hè addivatu in ogni famiglia pà essa tombu ver’di Natali (di modu tradiziunali, a tumbera principiava pà a Santa Lucia, u 13 di dicembri) è trasfurmatu in prudutti di salatura chì sarani cunsumati ind’ì l’annata o ancu, pà u prisuttu seccu, in corsu di l’annata à vena. Issi prudutti custituiscini una parti impurtanti di a furnitura in pruteini animali è in grassu pà issi pupulazioni campagnoli di meza muntagna.

St’animali hè compru da u paisanu sottu à a forma di purchettu cù a spuppera di marzu (u marzulinu) à un purcaghju chì t’hà una banda di troii purtati in furesta (porcu di banda o porcu di furesta). Issu addivatori porta i so animali di manera estensiva è tomba i so porchi à età più avanzati cà u mannarinu.

Dopu à a sparizioni prugressiva di i campagnoli (è dunqua di l’usu di u mannarinu), hè st’addivatori chì hè firmatu sin’à oghji sottu à a forma d’un pruduttori - trasfurmatori lattaghju pasturecciu. Cunduci i so bandi (greghje o refiche) à nantu à stesi maiò di parcorsi (rughjoni) cù l’aiutu di troii lanzani chì cunnoscini issi parcorsi è cunducini i so cumpagni assicurendu a so amparera di i lochi di magnusca, di dissitera è di i lochi pà dorma. Rializeghja a finizioni di i porchi tumbatoghji duranti u vaghjimu ind’i zoni di castagnetu è di liccetu pà binifizià di cibu com’è i castagni è i ghjandi, pasciuti da l’animali stessi pà a maiò parti. Issa magnusca particulari pruvucheghja un’accumulazioni di lipidi in i tissuti musculari (lipidi tramusculari) è grassi cù una cumpusizioni in acidi grassi chì spechja u prilevamentu di l’animali nantu à l’ambienti.

Dopu à a tumbera di i porchi, u pruduttori faci a trasfurmazioni di i carcassi in prudutti tradiziunali. U prisuttu, a coppa, u lonzu, a panzetta è a bulagna sò saliti è siccati. I prudutti mischiati com’è a salciccia o u salamu, u ficatellu è a salcicetta sò missi in parechji minucci. I prudutti cotti com’è i sangui, u casgiu di porcu o u ventru sò cucinati. Tuttu què riprisenta un insemi di prudutti chì ogni famiglia campagnola elaburava à l’epica d’addevu di u mannarinu.

L’azzioni pà pruteghja u porcu corsu ani parmissu in 2006, a ricunniscenza ufficiali di a razza purcina corsa da u Ministeriu di l’Agricultura. Issa razza hà presu allora u nomi di « Nustrale » par via d’una dumanda d’AOC pà i pezzi saliti siccati, prisuttu, coppa è lonzu, pà schisà i risichi di cunfusioni liati à l’umunimia. A dumanda, studiata à l’INAO dapoi 2004 hà avutu una risposta pusitiva in 2012.

Modu d’addevu è valurizazioni

L’addevu estensivu hè fundatu pà u più nantu à a valurizazioni di parcorsi cù elpi è rapinicci è cuparti di machja. I bandi stani fora tutta l’annata francu l’epica di purciddera di i troii chì si pò fà ind’i capanni. U mumentu di primura di l’annata di pruduzzioni hè a finizioni di vaghjimu cù razioni à basa di castagni è ghjandi pasciuti, finizioni chì sbocca à nantu à l’epica di tumbera è di trasfurmazioni in salaturi.