I capruni

A Capra Corsa

Aghja d’addevu

A capra corsa hè prisenti ind’ì l’isula dapoi millenarii è custituisci oghji guasgiu 98 % di u bistiami caprunu righjunali (più di 45 000 animali, cù circa 33 000 capri mammi, sicondu Agreste).

Discrizzioni

A razza capruna isulana prisenta una statura mizana : una femina pesa da 30 à 40 chilò è un masciu, da 45 à 60 chilò. Cù un capu finu è l’arechji chjuchi, a capra corsa t’hà i corri pari è chjirchjati è un pilami cù peli longhi chì pò avè parechji culori: neru, rossu, spanu, frisgiulatu di biancu o mischiatu.

Carattaristichi è capacità spicifichi

A capra corsa hè un animali lattaghju chì hè carattarizatu da a so rusticità, i so facultà d’adattazioni à u clima è à l’ambienti isulanu è a so capacità à valurizà a machja. U so pilami à peli longu a pruteghji da i pruni mentri chì i so membri furzuti è i so unghji putenti li dani a pussibilità di viaghjà bè nantu à i parcorsi difficiuli. A pruduzzioni mizana di latti à a lattazioni hè di 181 litri in 205 ghjorni di mugnera.

Prisenza storica

Sola suluzioni à a valurizazioni di i rilievi ascheri di l’isula, pocu prupizii à a cultura, l’addevu caprunu estensivu pari avè asistutu in Corsica da sempri. Cundutta in greghji, cù muntagnera è impiaghjera doppii à nantu à rughjoni maiuroni o à l’incuntrariu cù u picchettu in ghjiru à i paesi, a capra corsa hè sempri stata intigrata à a vita di a pupulazioni lucali. Hà cuntribuitu binissimu à u nutrimentu umanu (latti, furmagliu, carri) è u so pilami era adupratu ind’a cunfizzioni di vistiti (« u pilone »), di cuverti o di cordi (« a funa »). I so corri sirviani à a fattura di manichi di cultedda è di strumenti di musica (« a pifana ») (Bouche et al., 2002).

Di statutu più nobili à principiu, par via di a cuntribuzioni di u so latti à u cunsumu umanu (a sughjera di i criaturu), l’addevu caprunu hà vistu calà a so rinumata à pocu à pocu par via di l’industrializazioni di u furmagliu picurinu principiata un seculu fà. Di fatti, a ghjunta in Corsica d’industriali liati à Roquefort hà avutu com’è cunsiquenza di fà entra a pecura di modu prugressivu ind’un’ecunumia marcantili (scambii fiduciarii) è di limità a capra à un’ecunumia casareccia (scambiu, pagamentu in natura). I pasculi i più pruduttivi funi attribuiti à i pecuri, chì rappurtavani più soldi, laghendu cusì à a capra i machji cù l’elpali. Issa spartera inuguali hà custrettu u capraghju à un isulamentu furzatu (suvitu è vardera di a banda), quissa sinu à u puntu di discriva lu com’è pocu sucievuli è ancu pocu urganizatu (Bouche et al., 2002).
Sicondu Daniel Sabiani, anzianu prisidenti di u sindicatu di l’addivatori capruni (Capra Corsa), « u capraghju binifizieghja d’una maghjina assai pusitiva culturalmenti, ma assai sgradata da un puntu di vista suciali ».

Parechji azzioni pà pruvà a salvà a capra corsa ani cunclusu, di ghjugnu 2003, à a ricunniscenza ufficiali di a razza capruna isulana da u Ministeriu di l’Agricultura. Com’è cunsiquenza, issa ricunniscenza hà parmissu di scriva a pruduzzioni di latti caprunu ind’u quaternu di carichi di l’AOP Brocciu è d’indià una dimarchja di cirtificazioni pà u caprettu è i furmagli.

Modu d’addevu è valurizazioni

L’addevu estensivu hè fundatu par u più nantu à a valurizazioni di parcorsi cuparti di machja è cù rapinicci è elpi. I bandi di capri battini fora l’annata sana. A muntagnera hè più ridutta cà nanzi parchì u risanamentu di i piaghji di u liturali hà favurizatu chì i capraghji stessini sopra à locu ; a sidentarizazioni cuncerna 90% di i bandi. In Corsica, a muntagnera hè à l’inverciu : i capraghji appartenini à i cumunità muntagnoli. D’istati, facini pascia a so banda in ghjiru à u so paesi nativu o ind’i lochi d’estivi chì sò soi. Da uttrovi à maghju, invistiscini i lochi bassi è liturali duva a risorsa naturali ci hè di più.

Ci hè à pocu pressu 80% di l’addivatori capruni chì sò dinò trasfurmatori pasturecci. Pruducini parechji tippi di casgiu, com’è u brocciu, elaburatu à parta da lactosérum è chì binifizieghja d’un’ AOP.

Epica di pruduzzioni

A mugnera si faci da a mità di ghjinnaghju à ghjugnu. Fora di staghjoni di modu naturali, 85% di i figliati si passani di vaghjimu (fini d’uttrovi, mità nuvembri).